Guvernul a aprobat în ședința de vineri scoaterea din Fondul de rezervă bugetară a sumei totale de 37 milioane lei și repartizarea ei unui număr de 5 municipalități, ″în vederea asigurării continuității serviciului public de alimentare cu energie termică în sistem centralizat a populației″.
Primăriile îi vor mai putea subvenționa încă 5 ani din bugetele locale, până în vara lui 2028, pe operatorii sistemelor centralizate de încălzire, pentru menținerea unui preț de facturare al gigacaloriei pentru populație mai mic decât costurile reale de operare a acestor sisteme, potrivit unui document guvernamental.
Primăriile ar putea fi obligate să taie subvențiile pe care la acordă din bugetele locale pentru acoperirea pierderilor operatorilor sistemelor centralizate de încălzire pentru populație dacă acestea nu își îndeplinesc ″obiectivele referitoare la indicatorii de performanță privind calitatea și cantitatea serviciului″.
Primăria Municipiului București (PMB) a lansat o procedură de achiziție prin care vrea să contracteze un împrumut bancar de 500 milioane lei pentru a-și plăti datoriile către Termoenergetica, operatorul sistemului centralizat de încălzire din Capitală pe care îl controlează, în vederea asigurării funcționării sistemului de producție, transport, distribuție și furnizare a energiei termice pentru populație în sistem centralizat în sezonul rece 2022-2023.
Claudiu Crețu, directorul general al Termoenergetica, operatorul sistemului centralizat de încălzire din Capitală, a declarat înainte de votul istoric al Consiliului General al Municipiului București (CGMB) privind majorarea masivă, după peste 10 ani, a prețului local facturat la căldura și apa caldă furnizată bucureștenilor racordați la sistem, că restanțele Primăriei Capitalei față de Termoenergetica la subvenționarea acestui preț, cifrate la câteva sute de milioane de lei, nu vor putea fi plătite de municipalitate decât prin contractarea unui împrumut de la Guvern, cum s-a mai făcut și în alți ani.
Primăriile din localitățile unde producătorul local de agent termic pentru încălzirea centralizată funcționează și pe păcură vor putea primi, "pe bază de cerere temeinic justificată", bani de la bugetul de stat pentru acoperirea a 50% din diferența dintre prețurile de achiziție a păcurei din fiecare dintre lunile perioadei noiembrie 2021 – martie 2022 și aceleași prețuri din fiecare dintre lunile intervalului similar din urmă cu un an (noiembrie 2020 – martie 2021).
Primăriile care au primit deja de la Guvern bani din bugetul de stat pentru acoperirea a 50% din diferența dintre prețul efectiv la care producătorii de energie termică locali ce alimentează sistemele centralizate municipale de încălzire cumpără gaze din piață și prețul plafonat de 0,250 lei/kWh (250 lei/MWh) vor putea cere Executivului sume suplimentare în acest scop, dacă în localitățile respective există riscul de sistare a livrării agentului termic către populație din cauză că CET-urile nu pot cumpăra gaze din piață, potrivit unei ordonanțe de urgență adoptate luni de Executiv.
Primăriile care au primit deja de la Guvern bani din bugetul de stat pentru acoperirea a 50% din diferența dintre prețul efectiv la care producătorii de energie termică locali ce alimentează sistemele centralizate municipale de încălzire cumpără gaze din piață și prețul plafonat de 0,250 lei/kWh (250 lei/MWh) vor putea cere Executivului sume suplimentare în acest scop, dacă în localitățile respective există riscul de sistare a livrării agentului termic către populație din cauză că CET-urile nu pot cumpăra gaze din piață, potrivit unui proiect de ordonanță de urgență.
Aproape toate sistemele de încălzire centralizată locale din România se confruntă cu probleme financiare majore, din cauza scumpirii ample a agentului termic livrat de producătorii de profil, pe fondul majorării galopante a prețurilor la gaze naturale. Acest lucru sporește nevoia de subvenții de la bugetele locale, pentru ținerea sub control a prețurilor finale de furnizare percepute populației. Mai departe, autoritățile locale cer sume mari Guvernului de la bugetul de stat întrucât nu pot suporta din resurse proprii costurile acestor subvenții.
Primarul general al Capitalei, Nicușor Dan, a discutat în cadrul întâlnirii pe care a avut-o sâmbătă cu premierul Nicolae Ciucă, printre altele, despre subvenția la gigacalorie și despre preluarea ELCEN de către Primăria Capitalei.
Prețul energiei termice livrate de către unitățile de producție ale Electrocentrale București (ELCEN) către Termoenergetica, operatorul sistemului centralizat de încălzire din Capitală, a fost majorat cu 60% de la 1 noiembrie, de la circa 206 lei/MWh plus TVA la 329,41 lei/MWh plus TVA, potrivit deciziei în acest sens a Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE). Scumpiri similare au fost aprobate aproape în întreaga țară.
Locuitorii Rezervației Biosferei Delta Dunării urmau să piardă, de la 1 noiembrie 2021, o facilitate de care beneficiază de 25 de ani, introdusă printr-o ordonanță de Guvern adoptată în august 1996, care prevede că familiile din Deltă "beneficiază de reducerea cu 50% din taxa/tariful pentru (…) energie electrică, gaze naturale, energie termică (…), pentru consumurile casnice menajere, în limita unor consumuri normate pe familie, stabilite de către consiliile locale".
Primăriile vor avea obligația de a achita în avans subvențiile de la bugetul local pentru operatorii sistemelor centralizate municipale de încălzire, destinate acoperirii diferenței dintre costurile reale ale operatorilor și prețurile reduse facturate populației prin decizii ale autorităților locale și din care sunt plătiți mai departe producătorii de agent termic și furnizorii de gaze naturale ai acestora, iar plata acestor subvenții se va face de către primării "cu prioritate față de orice alte obligații de plată" potrivit unui proiect de ordonanță de urgență.
Electrocentrale București (ELCEN), principalul producător de energie termică pentru sistemul centralizat de încălzire din Capitală, vrea să demareze un proiect de modernizare a unui număr de 3 cazane de la centrala termoelectrică Sud, în vederea conformării la normele europene de mediu, proiect absolut necesar pentru ca centrala să poată funcționa la capacitate maximă și începând cu iarna viitoare.
Proiectul ar urma să debuteze anul acesta și să se finalizeze în 2023, estimându-se că implementarea sa ar reduce pierderile de căldură din rețelele bucureștene de termoficare centralizată cu peste 87% și ar crea economii financiare minime de peste 67 milioane lei pe an, fapt care se va reflecta în reducerea necesarului de subvenții de la bugetul local pentru acoperirea costurilor RADET și menținerea prețului de furnizare a căldurii și apei calde pentru populație.
RADET a propus Primăriei "ajustarea urgentă a tarifelor finale (la consumator) astfel încât veniturile totale obținute din prestarea serviciului public de termoficare să acopere toate cheltuielile de producție, transport și distribuție a agentului termic", fără să se precizeze dacă este vorba de consumatorii noncasnici, adică de firme și instituții, sau/și de cei casnici.
După cum a relatat Profit.ro, cei mai mari creditori ai producătorului de energie termică Electrocentrale București (ELCEN), principalul furnizor de agent termic al RADET București, au discutat recent posibilitatea ca ELCEN să întrerupă furnizarea de energie termică către RADET ca urmare a faptului că Regia, controlată de municipalitatea Capitalei, a acumulat restanțe la plata facturilor datorate ELCEN în valoare totală de peste 124 milioane lei în perioada aprilie-iulie 2018.
Firmele din București vor plăti pentru încălzire facturi majorate cu aproape 50%, conform calculelor Profit.ro, fără ca această creștere să fie compensată prin subvenții. Noile tarife vor trebui achitate din iarna aceasta și vor fi menținute 4 ani, inclusiv pentru acoperirea pierderilor înregistrate de RADET în 2015, 2016 și în prima jumătate a acestui an. Nici după acest interval, însă, tarifele nu vor reveni la nivelul actual.